Vaccinurile, partea a VI-a: Cum să faci „research”

Am observat că oamenii care consideră vaccinurile dăunătoare spun de multe ori că au făcut research, adică au petrecut mult timp căutând informații pe internet și astfel au ajuns la concluziile la care au ajuns. În general este un lucru foarte bun. E bine că lumea caută informații, că vrea să afle cât mai multe despre un subiect de interes. Încurajez asta. Și pentru a obține rezultate cât mai bune e important să nu cădem în unele capcane. Până la urmă, nimeni nu dorește să ajungă la informații greșite. Deci, cum le sortăm? De ce X e mai credibil decât Y? De ce Z nu ne spune nimic util?

Pe scurt, e nevoie de și mai mult research pentru a verifica research-ul inițial. Asta am încercat să fac în această serie despre vaccinuri, analizând argumentele anti și venind cu argumente pro, însă am acoperit doar o mică parte din discuțiile care există pe internet. Pentru că vreau să mai scriu și despre alte lucruri, acesta este ultimul articol din serie.

Să presupunem că faci research și dai peste niște articole științifice. Fără să fii specialist, cum știi cât de credibile sunt? Pentru început poți verifica unde sunt publicate.

Jurnale precum BMJ, The Lancet, Pediatrics, Vaccine, New England Journal of Medicine, JAMA sau Nature Medicine sunt mai credibile decât Journal of Australasian College of Nutritional & Environmental Medicine, Journal of American Physicians and Surgeons sau Medical Veritas. De unde știm asta? Din diverse clasamente făcute pe baza calității. Dacă găsiți un jurnal cu nume suspect, puteți face research. De exemplu, îl puteți găsi în diverse liste de publicații care acceptă orice pentru bani sau poate o să aflați că nu există. Să zicem că dați peste următorul articol:

Continue reading Vaccinurile, partea a VI-a: Cum să faci „research”

Vaccinurile, partea a V-a: Raymond Obomsawin

M-am gândit să continui seria despre vaccinuri uitându-mă la ce spune unul dintre anti-vacciniștii străini. L-am ales pe Raymond Obomsawin pentru că în 2009 a prezentat o broșură cu 34 grafice în care vaccinurile nu par să fie nici utile, nici eficiente și nici sigure, iar graficele sale au fost preluate pe majoritatea saiturilor anti-vaccin. În multe situații nici nu se specifică de unde sunt graficele și sunt folosite doar unele așa că e greu de făcut o listă cu toate locurile unde sunt folosite. Dar dacă vreți câteva exemple în română, aș menționa Qui Bono, Farmacistul și bineînțeles Piersicuța. Cu siguranță o să le întâlniți și prin alte locuri pentru că blogosfera irațională are obiceiul de a recicla.

Broșura pe care o să o analizez în acest articol o puteți găsi aici (dar lipsesc ultimele pagini) sau în locul unde găsiți orice prostie care i-a trecut cuiva prin minte, pe Whale.to. De asemenea, Obomsawin își prezintă broșura, alături de alte grafice, în mai multe înregistrări. Una e aici (de pe la min. 44), alta e aici (de pe la min. 32, iar înainte de asta, pe la min. 24, prezintă graficele cu DDT și polio, despre care am vorbit în articolul trecut). Să începem.

Continue reading Vaccinurile, partea a V-a: Raymond Obomsawin

Vaccinurile, partea a IV-a: Fantoma Poliomielitei

Poliomielita este boala care îi incomodează cel mai mult pe cei anti-vaccin. Pe toate celelalte le minimizează. Rujeola? E doar o boală a copilăriei! Oreionul? Dacă îl faci când ești mic nu pățești nimic! Hepatita B? E gravă, da’ se transmite doar prin sânge, deci la copii nu-i problemă! Rotavirus? Doar o diaree, lasă că trece! Poliomielita? Ă

Cu poliomielita nici cei care sunt împotriva vaccinurilor nu merg așa de departe să spună că e inofensivă. Prin urmare e nevoie de o altă scuză. Sau mai multe. „Poliomielita nu-i produsă de un virus, e de la pesticide”; „Poliomielita oricum nu a fost eradicată, ci doar s-a schimbat denumirea”; „Vaccinul oricum e contaminat”; sau, ca să o citez pe Piersicuța, „Poliomielita este o boală declanșată în principiu de două lucruri: subnutriție și vaccinuri”.

Despre o parte din miturile legate de poliomielită am vorbit în articolele trecute (aici, aici și aici) și am considerat că ar fi bine să scriu un articol separat despre celelalte, mai ales că apar prin multe locuri, inclusiv în documentarul «Noi nu vaccinăm» (nu vă dau link, mergem pe încredere că există un astfel de documentar, iar dacă nu există nu am pierdut nimic).

O să folosesc pe post de izvor de mituri un alt articol de la Piersicuța: Fantoma poliomielitei și miturile vaccinării. Să începem.

Continue reading Vaccinurile, partea a IV-a: Fantoma Poliomielitei

Vaccinurile, partea a III-a: Cât de sigure sunt?

În martie am scris un articol în care am criticat argumentele aduse de Piersicuța împotriva vaccinării. Din cauză că au fost foarte multe lucruri de analizat am lăsat pe dinafară câteva, cel mai important fiind legat de siguranța vaccinurilor. Comentariile negative primite la acel articol au venit în special din partea persoanelor care au avut experiențe neplăcute cu vaccinurile, experiențe pe care nu le-am cenzurat (așa cum se întâmplă în tabăra anti-vaccin) și care cred că trebuie privite în context. Care e contextul? O comparație între efectele adverse ale vaccinurilor și cele ale bolii pentru care sunt făcute. Ce riscăm dacă ne vaccinăm și ce riscăm dacă nu ne vaccinăm. O să încerc să fac astfel de comparații în acest articol pentru ca persoanele îngrijorate să poată lua o decizie informată.

Să ne uităm la schema de vaccinare națională din România. Cea pentru anul 2015 am găsit-o aici (se aplică de la 1 aprilie) și conține următorul program:

Vârsta recomandată Tipul de vaccinare Comentarii
Primele 24 ore

2-7 zile

Vaccin hepatitic B (Hep B)

Vaccin de tip Calmette-Guérin (BCG)

În maternitate
2 luni Vaccin hexavalent(DTPa-VPI-Hib-HepB)

Vaccin pneumococic conjugat

Medicul de familie
4 luni Vaccin hexavalent(DTPa-VPI-Hib-HepB)

Vaccin pneumococic conjugat

Medicul de familie
11 luni Vaccin hexavalent(DTPa-VPI-Hib-HepB)

Vaccin pneumococic conjugat

Medicul de familie
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion(ROR) Medicul de familie
5 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion(ROR) Medicul de familie
6 ani Vaccin tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI / VPI)

sau Vaccin poliomielitic inactivat (VPI)

Medicul de familie
14 ani Vaccin diftero-tetanic / vaccin diftero-tetano-pertussis acelular (dT/DTPa) Medicul de familie

Varianta care a fost valabilă până în aprilie o puteți vedea la Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj aici. Programul pe 2013-2014 îl puteţi găsi aici. Dacă sunteți din Republica Moldova, puteți vedea programul de vaccinare între anii 2011 și 2015 aici. Diferențele cele mai importante sunt că în Republica Moldova încă se mai foloseşte vaccinul poliomielitic oral (VPO) și este obligatoriu și un vaccin contra infecției cu rotavirus (RV). În România, se folosește vaccinul poliomielitic inactivat (VPI), iar vaccinul RV este doar recomandat.

Propunerea mea este să le analizăm pe fiecare pe rând ca să vedem cât de eficiente sunt, împotriva a ce boli protejează, cât de periculoase sunt acele boli și ce efecte adverse au vaccinurile. Având toate aceste informații ne putem face o imagine mai clară despre riscuri și beneficii și putem lua o decizie mai bună. O să încerc în fiecare caz să mă folosesc de studii de calitate ridicată, adică recenzii sistematice, studii clinice randomizate, studii observaționale cu număr mare de participanți. O să evit studiile de caz, cele pe animale sau cele cu participanți puțini.

Să parcurgem vaccinurile în ordinea în care sunt făcute.

Continue reading Vaccinurile, partea a III-a: Cât de sigure sunt?

Vaccinurile, partea a II-a: Analiza studiilor

La începutul lunii martie am scris un articol în care am criticat argumentele aduse de Piersicuța împotriva vaccinării, argumente printre care era și o listă lungă de studii de care m-am ocupat mai superficial. Pentru că am primit sugestii să detaliez analiza acelei liste de studii, studii care sunt de slabă calitate, învechite și alese în așa fel încât să distorsioneze situația reală, m-am gândit să scriu un articol separat (acesta) în care să intru în detalii.

Cum am zis și în articolul inițial, lista de studii este pusă acolo ca să impresioneze și am îndoieli că autoarea a citit sumarele tuturor studiilor. În schimb doar le-a compilat din alte surse (cum ea însăși zice). Fiind așa multe e greu să le iau pe fiecare în parte și să explic de ce nu sunt utile pentru a determina dacă e bine sau nu să facem un vaccin. Într-un articol viitor o să scriu despre eficiența și siguranța vaccinurilor din schema națională de imunizare din România și o să mă folosesc de studii de calitate acolo unde sunt disponibile. N-o să recurg la studii de caz, studii de acum 50 ani sau studii cu titluri interesante și atât. Dar până atunci, niște detalii despre cele 300 de articole ale Piersicuței, în acest articol-anexă la articolul inițial.

Pentru a le verifica, le-am căutat în PubMed, un sistem care permite căutarea în cele mai mari baze de date cu articole științifice și cu Google Academic, care poate găsi și cărți, citări, lucrări de dizertație sau alte informații. Am luat la rând toate articolele din listă, în afară de cele despre autism. În total, 303 articole.

Pe cele mai multe le-am găsit, însă au fost câteva pe care nu le-am găsit niciunde, în afară de saituri anti-vaccin (care de cele mai multe ori aveau aceeași listă sau părți din lista de studii, copy-paste dintr-o parte în alta). Cele pe care nu le-am găsit sunt: Stewart et al. (1965), Zeigler et al. (1994), Cupic et al. (1978), Valerian (2000), Blaylock (2008), Blaylock (1991), Scheibner (2000), Basa (1973), Daniel (1986), Favez (1960), NA (no authors) (1979), Goetzeler (1961), Reynolds (1960), Antony et al. (2005), NA (1963 sau 1964?), Kompier (1962), Miller (1973) și Perez Diaz (1962).

Continue reading Vaccinurile, partea a II-a: Analiza studiilor

Mit sau Real? Med: Parașuta

Afirmație: Parașutele salvează vieți.

Parachutes open overhead
Sursa: adaptare după Flikr

Acest articol a fost redactat în forma originală în Evul Mediu, însă de atunci l-am modificat, completat, actualizat de multe ori, am adăugat multe linkuri și informații noi în speranța de a crea o bază de informare cât mai cuprinzătoare pentru toți cei care caută răspunsuri în marea controversă a parașutelor.

Cu toții am fost condiționați de societate să credem că parașutele sunt bune. Dar să fie oare așa? Totul este o minciună, dragilor! Nu m-am atins niciodată de vreo parașută și sunt încă în viață și sănătos tun. Cum se poate asta? „Oamenii «de» știință” ne spun că nu putem să supraviețuim unei căderi fără o parașută la îndemână. Oameni care memorează texte din cărți, fără să le înțeleagă, ne învață că e nevoie de câte o parașută pentru fiecare, că dacă nu avem, (vai, doamne!) murim. Dar tot mai multe persoane încep să vorbească și adevărul nu mai poate fi ascuns.

Sănătatea nu vine din exterior! Am înghițit suficient minciunile lor cum că nu putem trăi fără „produsele” lor. Citiți în continuare să vedeți care este adevărul.

Ni se spune că parașutele ne protejează împotriva căderilor cauzate de gravitație, dar nu există dpdv științific nicio dovadă a pericolului gravitației! Chiar și cuvântul gravitație ne spune ce se întâmplă dacă umblăm cu parașute: gravide + tați. Adică o bucurie. Gravitația nu produce căderi. Gravitația ajută corpul în multe feluri. De exemplu, cum ar ajunge mâncarea din gură în „stomac” fără gravitație? N-ar ajunge.

Continue reading Mit sau Real? Med: Parașuta

Piersicuța, un focar de dezinformare despre vaccinuri

Pentru că e lung, puteți citi acest articol și în format PDF aici. [atenție însă, nu este actualizat; nu conține toate eratele și linkurile reparate]

Mișcarea anti-vaccin, apărută mai demult în Statele Unite a ajuns și pe la noi și a început să capete tot mai multă popularitate. În Statele Unite e promovată de vedete Playboy (Jenny McCarthy), iar la noi de vedete TV (Olivia Steer). Pe lângă vedete, o să găsiți tot felul de bloguri care explică de ce vaccinurile sunt rele. Unul dintre cele mai populare în limba română este Piersicuța, blog de care am auzit de la comunitatea sceptică, dar n-am fost niciodată curios să intru să văd ce scrie pe-acolo. Până acum câteva săptămâni.

Ce am citit acolo m-a uimit și m-a întristat. Sunt atâtea informații false și sunt ambalate să pară științifice și rezonabile încât ar convinge pe oricine care nu e interesat în mod special de știință. Și din păcate a convins multe mămici să nu își vaccineze copiii. Până acum n-am fost interesat deloc de mișcarea anti-vaccin –m-am mulțumit cu miturile din psihologie–, dar cum văd că nu există niciun articol pe internet care să explice de ce Piersicuța bate câmpii, o să încerc să fac eu asta.

Vax Anti-anti-vaxx meme

O să-i spun P de acum înainte (ce să fac, nu-mi plac diminutivele, iar dacă i-aș spune tanti Felicia probabil că s-ar supăra). Pentru analiză o să folosesc în mare parte trei articole de-ale sale: Argumentele mele impotriva vaccinarii si legislatia din Romania (principalul), Lecție de biologie și adevăr pe Facebook și Minciunile profitabile ale stiintei (Partea I): Virusurile patogene. O să parcurg primul articol, dar o să fac incursiuni în celelalte. Să începem cu argumentele lui P.

Continue reading Piersicuța, un focar de dezinformare despre vaccinuri