Meta-știință I: Majoritatea rezultatelor din cercetare sunt false?

În 2005, un cercetător grec pe nume John Ioannidis a publicat un articol numit Why Most Published Research Findings Are False în care a arătat că doar în jur de 46% dintre studiile publicate în literatura științifică au rezultate adevărate.

So… is science dead?

Meta I. John Ioannidis

John Ioannidis. Sursa: JAMA.

 

Cuprins

Despre studiu și efectele sale

Studiul lui Ioannidis

Reacții la studiul lui Ioannidis

Replicare, replicare, replicare

Medicină

Studii epidemiolgice

Nutriție

Medicina bazată pe dovezi

Psihologie

Psihiatrie

Neuroștiință

Niște exemple concrete din psihologie/neuroștiință

Un studiu retras

Farmecul seducător al neuroștiinței

The God Helmet

Durerea emoțională și durerea fizică

Un psiholog cam nervos

Alte practici nepotrivite

P-hacking

Ce soluții există?

Continue reading Meta-știință I: Majoritatea rezultatelor din cercetare sunt false?

Mit sau Real? Med: Dieta fără gluten

Afirmație:

Dieta fără gluten are beneficii pentru sănătate.

Gluten Free

Ce este?

Glutenul este o proteină care se găsește în produse precum cerealele, iar o dietă fără gluten presupune un singur lucru: evitarea mâncărurilor ce conțin gluten. Conform Mayo Clinic, cele mai comune produse ce conțin gluten sunt următoarele:

  • grâu, orz, triticale, secară și toate derivatele din acestea: făină, malț, bulgur etc.

O listă mai lungă de produse derivate: bere, pâine, prăjitură, tort, bomboane, cereale, biscuiți, cartofi prăjiți, sosuri, paste, sos de soia, cipsuri, supe etc.

Printre ingredientele ce nu conțin gluten se află următoarele:

Dieta lipsită de gluten este prescrisă de medici pentru persoanele care au celiachie (numită și boală celiacă). Aceasta este o boală autoimună care afectează în special sistemul digestiv, dar și pielea. Cauzele par să fie genetice și nu poate fi vindecată, dar pot fi reduse simptomele dacă se respectă o dietă ce nu conține gluten. Prevalența celiachiei este în jur de 1% în țările occidentale1 și pare să fie în creștere ușoară în ultimele decenii, deși acest lucru poate fi cauzat de metodele mai bune de diagnosticare, nu neapărat de o creștere reală.2 Pentru diagnosticare e nevoie de teste făcute de un specialist. Nu vă diagnosticați singuri. Chiar și unele teste specializate folosite în trecut nu garantează o diagnosticare exactă. În prezent sunt recomandate două teste: analize ale serului sanguin (pentru detectarea anticorpilor) și o biopsie duodenală.3

Gluten. Magazin

În ulimii ani însă, dieta fără gluten a început să fie populară în rândul persoanelor care nu au celiachie. Supermarketurile s-au adaptat imediat și au început să aibă produse „fără gluten”. Deși moda a apărut în America, am văzut și prin România produse „gluten-free”. Popularitatea a fost pornită de niște vedete din Statele Unite ale Americii care au recomandat folosirea dietei ori pentru că este mai sănătoasă, ori pentru că ajută la slăbit.

Gluten. Dr. Oz + Miley Cyrus

Una dintre vedete este Dr. Mehmet Oz, care deși este doctor a promovat multe lucruri dubioase în emisiunea sa. În ce privește glutenul, el afirma că este cauza din care oamenii se îngrașă, îl numea „FrankenGrâu” (cuvânt care, evident, sperie oamenii) și îl considera mai periculos decât zahărul. O altă vedetă este Miley Cyrus, care a afirmat că dieta fără gluten este bună pentru slăbit și pentru sănătate. „Glutenul este un rahatttt oricum!”, spunea ea pe Twitter.

Dar de unde și-au luat vedetele informațiile? Cu câțiva ani înainte au fost la modă niște cărți. Una dintre ele este Wheat Belly, scrisă de un cardiolog care spune că dacă toată lumea ar renunța la grâu și alte cereale cu gluten, ar dispărea epidemia de obezitate. Alta este Grain Brain, scrisă de un neurolog care susține că dacă toată lumea ar renunța la gluten, bolile neurologice s-ar vindeca pentru că grâul ne strică la cap. A mai scris și Jenny McCarthy o carte, Louder Than Words, în care povestește cum a vindecat autismul printr-o dietă fără gluten și caseină. Pe Jenny o știm de la ideile ei greșite despre vaccinuri. Și bineînțeles că nu putea lipsi Joseph Mercola. Imediat ce s-a prins că poate face bani și din diete a scris o carte, The No-Grain Diet.

Există și bloguri în română care promovează dieta fără gluten, sau mai exact demonizează cerealele. De exemplu, Nick Teodorescu ne spune că deznodământul vieții este nefericit dacă mâncăm produse cu gluten, că cerealele îngrașă, duc la diabet, osteoporoză, scleroză multiplă, infertilitate și distrug creierul. Probabil că și-a luat informațiile din Grain Brain și Wheat Belly.

Dar să nu ne luăm după vedete, mai mari sau mai mici, și în schimb să investigăm.

 

Este un mit sau e real?

Așa cum am zis, dieta fără gluten este necesară pentru persoanele celiace. Asta este clar, dar ce efecte are excluderea glutenului din alimentație pentru persoanele fără celiachie?

Să le luăm pe rând. Începem cu greutatea, continuăm cu autismul și încheiem cu probleme cardiovasculare și de alt tip.

Gluten. Rețetă

Ajută la slăbit?

În ce privește oamenii fără celiachie, nu există nicio dovadă că dieta fără gluten ajută la slăbit.4 Dar poate că îi ajută să slăbească pe celiaci. Dacă i-ar ajuta, am avea o indicație că poate îi ajută și pe cei sănătoși. Aici lucrurile sunt un pic mai complicate. Deși există unele studii care arată că celiacii care încep o dietă fără gluten slăbesc dacă sunt grași, există altele care arată că se îngrașă dacă sunt slabi,5 iar cele mai multe arată că în medie oamenii câștigă în greutate în urma acestei diete.6 De exemplu, într-unul dintre aceste studii ce a avut 371 de participanți, 81% s-au îngrășat după un an după ce au început să nu mai consume gluten. În altul, numărul celor supraponderali s-a dublat. O analiză a literaturii științifice a descoperit că în general adoptarea unei diete fără gluten de către celiaci (nu de către persoanele sănătoase) îmbunătățește simptomele și astfel reușește să aducă greutatea la valoarea normală, dar odată ce simptomele au dispărut, greutatea nu mai fluctuează.7 Prin urmare, nu e de așteptat ca persoanele deja sănătoase să aibă vreun beneficiu. Cu alte cuvinte, dacă renunțăm la gluten în alimentație, în cel mai rău caz ne îngrășăm un pic și în cel mai bun rămânem cu greutatea pe care o avem.

Așadar, răspunsul este nu, nu ajută la slăbit.

 

Are efecte benefice asupra autismului?

Deși există anumite studii care au găsit efecte benefice ale dietei fără gluten pentru persoanele cu autism,8 acestea au puțini participanți și au probleme metodologice.23 Soluția pentru a afla dacă într-adevăr există beneficii este să vedem ce spun recenziile sistematice, adică studiile care combină datele din studiile făcute până atunci. Iar recenziile sistematice arată că beneficiile sunt minime sau inexistente.9 Printre acestea se află și una făcută de Colaborarea Cochrane, o organizație dedicată sistematizării cercetării medicale folosind standarde înalte. Din concluzia acestei meta-analize aflăm că „dovezile curente pentru eficiența acestor diete sunt slabe” (referindu-se la dietele fără gluten și/sau fără caseină).10 De asemenea, nici Academia Americană de Pediatrie nu recomandă dieta fără gluten pentru tulburările de spectru autist.19 Deci, de o parte avem Colaborarea Cochrane și Academia Americană de Pediatrie iar de cealaltă avem o vedetă Playboy. E destul de clar în ce direcție înclină balanța.

Așa că beneficiile sunt slabe sau inexistente.

 

Este bună împotriva altor probleme de sănătate?

Ca și în cazul greutății corporale, studiile cele mai multe sunt făcute cu persoane cu celiachie. Aceste persoane sunt obligate să țină o dietă fără gluten și s-a observat că au deficiențe de vitamine (în special A, B1 și B9),11 carbohidrați,12 zinc, fier, magneziu și alte substanțe13 pe care populația ce nu urmează dieta le obține din cereale. De asemenea, dieta fără gluten poate produce efecte negative asupra florei intestinale și asupra sistemului imunitar la persoanele celiace.14 În ce privește ateroscleroza, dovezile sunt neclare dacă dieta fără gluten îmbunătățește sau înrăutățește situația.15 Pentru bolile cardiovasculare în general este asemănătoare, dieta fără gluten nu pare să crească sau să scadă semnificativ riscul,16 cu unele studii indicând o scădere a riscului datorată reducerii inflamațiilor intestinale pe care le produce celiachia. Totuși, consumul de cereale integrale (cu gluten) pare să scadă riscul anumitor probleme cardiovasculare la cei sănătoși (vezi mai jos). De asemenea, și alți factori (colesterol, greutate corporală) par să fie aduși în limite normale odată cu reducerea simptomelor bolii.17

Osteoporoza și deficiența de vitamina D sunt mai comune la cei cu celiachie netratată (din cauză că boala împiedică absorbția unor substanțe la nivelul intestinului). Copiii cu această boală care încep o dietă fără gluten ajung să aibă o densitate minerală osoasă normală, însă adulții nu întotdeauna, iar osteoporoza la adulți este comună chiar și la cei ce urmează o astfel de dietă. Greutatea corporală și densitatea osoasă merg în general împreună, adică la cei cu celiachie netratată au valori mici care odată cu adoptarea dietei încep să crească.20

Efectele dietei fără gluten asupra diabetului sunt neclare. Studiile pe șoareci au arătat că dieta fără gluten previne diabetul, însă și dieta cu mult gluten previne diabetul. În ce privește oamenii, pe de o parte dieta îmbunătățește starea generală a celiacilor, dar pe de altă parte conține mâncăruri cu un index glicemic mai mare, ce poate înrăutăți controlul metabolic.21 În plus, pentru cei sănătoși există beneficii ale consumului de cereale integrale (scade riscul de boli de inimă sau diabet),22 dar există foarte puține variante fără gluten. Astfel, singurul beneficiu al dietei pare să vină de la faptul că reduce simptomele bolii celiace, beneficiu care nu se aplică la cei sănătoși, pentru care în plus există unele posibile dezavantaje.

La celiaci, glutenul distruge vilozitățile intestinale și astfel apare malabsorbția. La cei sănătoși nu apare această problemă. Dieta fără gluten le permite celiacilor să își regenereze vilozitățile și astfel să devină mai sănătoși, absorbind nurienții ca și când n-ar fi bolnavi. Însă cei sănătoși nu suferă de malabsorbție și prin urmare abținerea de la gluten nu aduce niciun beneficiu.

Există și un studiu ce analizează efectele dietei fără gluten asupra populației fără celiachie, iar concluziile acestuia sunt următoarele:18

Nu există nicio dovadă care să sugereze că urmarea unei diete fără gluten are vreun beneficiu semnificativ pentru populația generală. Ba mai mult, există anumite dovezi care sugerează că dieta fără gluten poate afecta negativ sănătatea intestinală a celor fără celiachie sau sensibilitate la gluten.”

Iar niște studii mai noi au arătat că în general produsele fără gluten nu sunt superioare celor cu gluten din punct de vedere nutritiv, ba chiar sunt mai sărace în anumite substanțe (ex.: fier, vitamina B9) și nu par să ofere vreun beneficiu.24

***

Pe scurt, pentru cei care nu suferă de celiachie nu a fost descoperit niciun beneficiu al dietei fără gluten. Nu ajută la slăbit și nu este mai sănătoasă (ba chiar s-ar putea să producă dezechilibre în alimentație dacă nu sunteți atenți). Este doar o modă popularizată de vedete, așa ca multe altele. Nu există niciun motiv pentru care o persoană fără celiachie să își piardă timpul și banii împărțind mâncarea în cu și fără gluten. Beneficiile unei astfel de diete sunt un mit.

Mit sau Real. Dieta fără gluten

 

Mai multe informații:

Adam Levinovitz – The Gluten Lie (Review);
Alte mituri despre gluten și cereale: Jones (2012), Brouns et al. (2013);
Episod din South Park despre dieta fără gluten: Gluten Free Ebola;
Mai multe informații de la Mayo Clinic;
Celiachia pe Wikipedia;
Alte informații despre dieta fără gluten, pe Science Based Medicine;
Mituri și realități despre gluten, ilustrate;
Gluten Sensitivity and Study Replication, pe Business Insider;
Despre gluten (și sensibilitatea la el), de la SciSchow;

 

Note:

1: Dubé et al. (2005); Lohi et al. (2007); Lebwohl et al. (2015);
2: Ludvigsson et al. (2013);
3: Rubio-Tapia et al (2013); Ludvigsson et al. (2014);
4: Marcason (2011);
5: Cheng et al. (2010); Ukkola et al. (2012);
6: Dickey & Kearney (2004); Valletta et al. (2010); Kabbani et al. (2012);
7: Norsa, Shamir, Zevit (2012);
8: Whiteley et al. (2010);
9: Marí-Bauset et al. (2014); Warren et al. (2011); Millward et al. (2008); Hurwitz (2013); Mulloy et al. (2010); Reissman et al. (2014); Rawal et al. (2013);
10: Millward et al. (2008);
11: Hallert et al. (2002); Shepherd & Gibson (2013);
12: Bardella et al. (2000);
13: Shepherd & Gibson (2013); Oxentenko & Murray (2014);
14: De Palma et al. (2009);
15: Rybak et al. (2014);
16: Zanini et al. (2013);
17: Norsa, Shamir, Zevit (2012);
18: Gaesser & Angadi (2012): „There is no evidence to suggest that following a gluten-free diet has any significant benefits in the general population. Indeed, there is some evidence to suggest that a gluten-free diet may adversely affect gut health in those without celiac disease or gluten sensitivity”;
19: Buie et al. (2010);
20: Bernstein et al. (2003); Rostom et al. (2006);
21: Funda et al. (1999); Funda et al. (2008); Scaramuzza et al. (2013);
22: Steffen et al. (2003); de Munter et al. (2007); Mente et al. (2009); Harris & Kris-Etherton (2010); He et al. (2010) [pentru cei cu diabet]; Aune et al. (2013); Nutrition Evidence Library; Dacă ne luăm după Williams (2014), există mult mai multe beneficii, dar n-aș merge așa de departe pentru că e finanțat de asociația producătorilor de cereale. Celelalte studii însă sunt obiective.
23: Lange et al. (2015);
24: Kulai & Rashid (2014); Wu et al. (2015); Missbach et al. (2015);

 

 

Referințe:

Aune, D., Norat, T., Romundstad, P., & Vatten, L. J. (2013). Whole grain and refined grain consumption and the risk of type 2 diabetes: a systematic review and dose–response meta-analysis of cohort studies. European journal of epidemiology, 28(11), 845-858. (Abstract)

Bardella M.T., Fredella C., Prampolini L., Molteni N., Giunta A.M., Bianchi P.A. (2000). Body composition and dietary intakes in adult celiac disease patients consuming a strict gluten-free diet. Am. J. Clin. Nutr.;72:937–939. (Abstract)

Bernstein, C. N., Leslie, W. D., & Leboff, M. S. (2003). AGA technical review on osteoporosis in gastrointestinal diseases. Gastroenterology, 124(3), 795-841.

Buie, T., Campbell, D. B., Fuchs, G. J., 3rd, Furuta, G. T., Levy, J., Vandewater, J., . . . Winter, H. (2010). Evaluation, diagnosis, and treatment of gastrointestinal disorders in individuals with ASDs: a consensus report. Pediatrics, 125 Suppl 1, S1-18. doi: 10.1542/peds.2009-1878C

Brouns, F. J., van Buul, V. J., & Shewry, P. R. (2013). Does wheat make us fat and sick?. Journal of Cereal Science, 58(2), 209-215.

Cheng, J., Brar, P.S., Lee, A.R., and Green, P.H.R. (2010). Body mass index in celiac disease (Beneficial effect of a gluten-free diet) . J Clin Gastroenterol; 44: 267–271            (Abstract)

de Munter JSL, Hu FB, Spiegelman D, Franz M, van Dam RM (2007). Whole Grain, Bran, and Germ Intake and Risk of Type 2 Diabetes: A Prospective Cohort Study and Systematic Review. PLoS Med 4(8): e261. doi:10.1371/journal.pmed.0040261

De Palma, G., Nadal, I., Collado, M.C., and Sanz, Y. (2009). Effects of a gluten-free diet on gut microbiota and immune function in healthy adult human subjects. Br J Nutr.; 102: 1154–1160 (Abstract)

Dickey, W. and Kearney, N. (2006). Overweight in celiac disease: Prevalence, clinical characteristics, and effect of a gluten-free diet. Am J Gastroenterol; 101: 2356–2359 (Abstract)

Dubé C., Rostom A., Sy R., Cranney A., Saloojee N., Garritty C., Sampson M., Zhang L., Yazdi F., Mamaladze V., et al. (2005). The prevalence of celiac disease in average-risk and at-risk Western European populations: A systematic review. Gastroenterology; 128:S57–S67. doi: 10.1053/j.gastro.2005.02.014.  (Abstract)

Funda, D. P., Kaas, A., Bock, T., Tlaskalová-Hogenová, H., & Buschard, K. (1999). Gluten-free diet prevents diabetes in NOD mice. Diabetes/metabolism research and reviews, 15(5), 323-327.

Funda, D. P., Kaas, A., Tlaskalová-Hogenová, H., & Buschard, K. (2008). Gluten-free but also gluten-enriched (gluten+) diet prevent diabetes in NOD mice; the gluten enigma in type 1 diabetes. Diabetes/metabolism research and reviews, 24(1), 59-63.

Gaesser GA, Angadi SS (2012). Gluten-free diet: imprudent dietary advice for the general population? J Acad Nutr Diet. Sep;112(9):1330-3. doi: 10.1016/j.jand.2012.06.009.

Hallert C., Grant C., Grehn S., Grännö C., Hultén S., Midhagen G., Ström M., Svensson H., Valdimarsson T. (2002). Evidence of poor vitamin status in coeliac patients on a gluten-free diet for 10 years. Aliment. Pharmacol. Ther.;16:1333–1339. doi: 10.1046/j.1365-2036.2002.01283.x

Harris, K. A., & Kris-Etherton, P. M. (2010). Effects of whole grains on coronary heart disease risk. Current atherosclerosis reports, 12(6), 368-376. (Abstract)

He, M., van Dam, R. M., Rimm, E., Hu, F. B., & Qi, L. (2010). Whole-grain, cereal fiber, bran, and germ intake and the risks of all-cause and cardiovascular disease–specific mortality among women with type 2 diabetes mellitus. Circulation, 121(20), 2162-2168.

Hurwitz, S. (2013). The Gluten-Free, Casein-Free Diet and Autism: Limited Return on Family Investment. Journal of Early Intervention, 1053815113484807.

Jones, J. (2012). Wheat Belly-an analysis of selected statements and basic theses from the book. Cereal Foods World, 57(4), 177-189.

Kabbani T.A., Goldberg A., Kelly C.P., Pallav K., Tariq S., Peer A., Hansen J., Dennis M., Leffler D.A. (2012). Body mass index and the risk of obesity in coeliac disease treated with the gluten-free diet. Aliment. Pharmacol. Ther.;35:723–729. (Abstract)

Kulai, T., & Rashid, M. (2014). Assessment of Nutritional Adequacy of Packaged Gluten-free Food Products. Canadian Journal of Dietetic Practice and Research, 75(4), 186-190. (Abstract)

Lange, K. W., Hauser, J., & Reissmann, A. (2015). Gluten-free and casein-free diets in the therapy of autism. Current Opinion in Clinical Nutrition & Metabolic Care, 18(6), 572-575. (Abstract)

Lebwohl, B., Ludvigsson, J. F., Green, P. H. R. (2015). Celiac disease and non-celiac gluten sensitivity. BMJ 2015;351:h4347 (Abstract)

Levinovitz, A. (2015). The Gluten Lie: And Other Myths About What You Eat. Simon and Schuster.

Lohi S., Mustalahti K., Kaukinen K., Laurila K., Collin P., Rissanen H., Lohi O., Bravi E., Gasparin M., Reunanen A., et al. (2007). Increasing prevalence of coeliac disease over time. Aliment. Pharmacol. Ther.;26:1217–1225. doi: 10.1111/j.1365-2036.2007.03502.x.

Ludvigsson, Jonas F, MD, PhD, Alberto Rubio-Tapia MD, Carol T van Dyke, L Joseph Melton III MD, Alan R Zinsmeister PhD, Brian D Lahr MS and Joseph A Murray MD (2013). Increasing Incidence of Celiac Disease in a North American Population. Am J Gastroenterol; 108:818–824; doi:10.1038/ajg.2013.60; published online 19 March 2013

Ludvigsson, Jonas F, Julio C Bai, Federico Biagi, Timothy R Card, Carolina Ciacci, Paul J Ciclitira, Peter H R Green, Marios Hadjivassiliou, Anne Holdoway, David A van Heel, Katri Kaukinen, Daniel A Leffler, Jonathan N Leonard, Knut E A Lundin, Norma McGough, Mike Davidson, Joseph A Murray, Gillian L Swift, Marjorie M Walker, Fabiana Zingone, David S Sanders, Authors of the BSG Coeliac Disease Guidelines Development Group (2014). “Diagnosis and management of adult coeliac disease: guidelines from the British Society of Gastroenterology.” Gut 63 (8): 1210-1228. doi:10.1136/gutjnl-2013-306578. http://dx.doi.org/10.1136/gutjnl-2013-306578.

Marcason W. (2011). „Is There Evidence to Support the Claim that a Gluten-Free Diet Should Be Used for Weight Loss?” Journal of the American Dietetic Association. 111(11): 1786. (Descriere)

Marí-Bauset, S; Zazpe, I; Mari-Sanchis, A; Llopis-González, A; Morales-Suárez-Varela, M (2014). „Evidence of the Gluten-Free and Casein-Free Diet in Autism Spectrum Disorders: A Systematic Review”. Journal of child neurology. doi:10.1177/0883073814531330. PMID 24789114. (Abstract)

Mente, A., de Koning, L., Shannon, H. S., & Anand, S. S. (2009). A systematic review of the evidence supporting a causal link between dietary factors and coronary heart disease. Archives of internal medicine, 169(7), 659-669.

Millward C, Ferriter M, Calver SJ, Connell-Jones GG (2008). Gluten- and casein-free diets for autistic spectrum disorder. Cochrane Database of Systematic Reviews, Issue 2. Art. No.: CD003498. DOI: 10.1002/14651858.CD003498.pub3 (Abstract)

Missbach, B., Schwingshackl, L., Billmann, A., Mystek, A., Hickelsberger, M., Bauer, G., & König, J. (2015). Gluten-free food database: the nutritional quality and cost of packaged gluten-free foods. PeerJ, 3, e1337.

Mulloy, A., Lang, R., O’Reilly, M., Sigafoos, J., Lancioni, G., & Rispoli, M. (2010). Gluten-free and casein-free diets in the treatment of autism spectrum disorders: a systematic review. Research in Autism Spectrum Disorders, 4(3), 328-339.

Norsa, Lorenzo, Raanan Shamir, Noam Zevit (2012). Gluten-free diet in celiac disease: protective or providing additive risk factors for the development of cardiovascular disease? Nutritional Therapy & Metabolism; 30 (1): 1-9

Nutrition Evidence Library. What is the relationship between whole grain intake and cardiovascular disease?

Oxentenko AS, Murray JA. (2014). Celiac Disease: Ten Things That Every Gastroenterologist Should Know. Clin Gastroenterol Hepatol. Jul 19. pii: S1542-3565(14)01053-2. doi: 10.1016/j.cgh.2014.07.024. (Abstract)

Rawal, N., Saft, A., Malkani, A., Zawahir, S., Kader, H., Watkins, R., & Blanchard, S. (2013, October). A Systematic Review of Gluten-free, Casein-free Diet and Autism: What Do We Know? Presidential Poster. In AMERICAN JOURNAL OF GASTROENTEROLOGY (Vol. 108, pp. S623-S623). 75 VARICK ST, 9TH FLR, NEW YORK, NY 10013-1917 USA: NATURE PUBLISHING GROUP. (Abstract)

Reissmann, A., Hauser, J., Makulska-Gertruda, E., Tomsa, L., & Lange, K. W. (2014). Gluten-free and casein-free diets in the treatment of autism. Functional Foods in Health and Disease, 4(8), 349-361.

Rostom, A., Murray, J. A., & Kagnoff, M. F. (2006). American Gastroenterological Association (AGA) Institute technical review on the diagnosis and management of celiac disease. Gastroenterology, 131(6), 1981-2002.

Rubio-Tapia, A., Hill, I. D., Kelly, C. P., Calderwood, A. H., & Murray, J. A. (2013). ACG clinical guidelines: diagnosis and management of celiac disease. The American journal of gastroenterology, 108(5), 656-676.

Rybak A, Cukrowska B, Socha J, Socha P (2014). Long term follow up of celiac disease-is atherosclerosis a problem? Nutrients. Jul 21;6(7):2718-29. doi: 10.3390/nu6072718.

Scaramuzza, A. E., Mantegazza, C., Bosetti, A., & Zuccotti, G. V. (2013). Type 1 diabetes and celiac disease: The effects of gluten free diet on metabolic control. World Journal of Diabetes, 4(4), 130–134. http://doi.org/10.4239/wjd.v4.i4.130

Shepherd, S. J., & Gibson, P. R. (2013). Nutritional inadequacies of the gluten-free diet in both recently-diagnosed and long-term patients with coeliac disease. J Hum Nutr Diet, 26(4), 349-358. doi: 10.1111/jhn.12018

Steffen, L. M., Jacobs, D. R., Stevens, J., Shahar, E., Carithers, T., & Folsom, A. R. (2003). Associations of whole-grain, refined-grain, and fruit and vegetable consumption with risks of all-cause mortality and incident coronary artery disease and ischemic stroke: the Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC) Study. The American Journal of Clinical Nutrition, 78(3), 383-390.

Ukkola A, Maki M, Kurppa K, et al. (2012). Changes in body mass index on a gluten-free diet in coeliac disease: a nationwide study. Eur J Intern Med;23:384–8 (Abstract)

Valletta, E., Fornaro, M., Cipolli, M., Conte, S., Bissolo, F., and Danchielli, C. (2010). Celiac disease and obesity: Need for nutritional follow-up after diagnosis. Eur J Clin Nutr.; 64: 1371–1372 (Abstract)

Warren, Z.; Veenstra-VanderWeele, J.; Stone, W.; Bruzek, J.L.; Nahmias, A.S.; Foss-Feig, J.H.; Jerome, R.N.; Krishnaswami, S.; Sathe, N.A.; Glasser, A.M.; Surawicz, T.; McPheeters, M.L. (2011). Therapies for children with autism spectrum disorders. AHRQ Publication No. 11-EHC029-EF, Comparative Effectiveness Review No. 26. Rockville, MD: Agency for Healthcare Research and Quality.

Whiteley, P., Haracopos, D., Knivsberg, A. M., Reichelt, K. L., Parlar, S., Jacobsen, J., … & Shattock, P. (2010). The ScanBrit randomised, controlled, single-blind study of a gluten-and casein-free dietary intervention for children with autism spectrum disorders. Nutritional neuroscience, 13(2), 87-100.

Williams, P. G. (2014). The benefits of breakfast cereal consumption: a systematic review of the evidence base. Advances in Nutrition: An International Review Journal, 5(5), 636S-673S.

Wu, J. H., Neal, B., Trevena, H., Crino, M., Stuart-Smith, W., Faulkner-Hogg, K., … & Dunford, E. (2015). Are gluten-free foods healthier than non-gluten-free foods? An evaluation of supermarket products in Australia. British Journal of Nutrition, 114(03), 448-454.

Zanini B., Mazzoncini E., Lanzarotto F., Ricci C., Cesana B.M., Villanacci V., Lanzini A. (2013). Impact of gluten-free diet on cardiovascular risk factors. A retrospective analysis in a large cohort of coeliac patients. Dig. Liver Dis.;45:810–815. doi: 10.1016/j.dld.2013.04.001 (Abstract)

 

Ce mai e pe la EzotericFest

EzotericFest Afiș

În Timișoara în fiecare primăvară și toamnă are loc EzotericFest, un festival dedicat ezoterismului. Din când în când mai trec pe-acolo pentru că îmi place să fiu expus la păreri opuse față de ale mele. Acum 5 ani am scris despre cum a fost atunci, iar de atunci am mai fost la câteva ediții. Anul ăsta m-am gândit să scriu din nou despre cum a fost. Aș fi scris luni, dar mi s-a stricat tastatura – rog cu ocazia asta pe cel care m-a atacat energetic să înceteze. Programul de la ediția la care tocmai am fost îl găsiți aici. Eu am fost sâmbătă și duminică și am stat la câteva prezentări.

M-au interesat mai puțin standurile pentru că deja sunt obișnuit cu ele, dar o să încep înșiruind câteva lucruri pe care le-am văzut pe-acolo: secretele din Himalaya (vindeau sare și alte produse), Argila Albastră, puterea orgonilor, Q-Link (aparat pentru întărirea câmpului energetic al organismului și protecția de radiații), biorezonanță, tarot, astrologie, astrologie energetică, citirea aurei, medicină tradițională chinezească, meditație heartfulness, vindecare holistică Qi Gong Tao Yin, Brahma Kumaris, Rainbow Force One, Angel Therapy, quantum analizator de rezonanță magnetică (da, numele e un sfert în engleză și restul în română), săpunuri și mâncăruri naturale, bio, vegetariene, mai multe tipuri de masaj etc. Erau și cărți, de la edituri precum Divin.ro, dar nu numai. Am văzut rafturi întregi doar cu cărți despre ThetaHealing sau Quantum Touch, era un colț populat cu Arsenie Boca și altul cu cărți de-ale lui Campbell (cel cu Studiul China) și în general cărți de self-help. Era și o zonă cu multă miere și în ambele zile a fost scăpat cel puțin un borcan pe jos. Organizatorul era cam nervos că ăia cu mierea iar au făcut podeaua lipicioasă.

Am primit și niște pliante, dintre care vă arăt trei. Să începem cu … calului:

EzotericFest Puterea Calului (edit)

Puterea calului, care conține extract din puterea ursului, gheara dracului și nămol. Aparent e bună pentru orice durere. Mai rar produse atât de miraculoase. Înainte să începeți să vă ungeți, să vă spun ce-am auzit la prezentări.

 

Sâmbătă

LUVIOM-ul

Am ajuns sâmbătă pe la 14:30, când începea prezentarea făcută de Gheorghe Cohal, despre un aparat minune pe care l-a inventat, numit LUVIOM (LU = lumină; VI = viață; OM = om). N-am făcut poze, dar puteți vedea aici cum arată. Acest aparat, din câte am înțeles, are puterea de a vindeca orice, chiar dacă autorul s-a ferit să spună direct. A spus indirect: toate bolile vin de la dezechilibre energetice la nivel holistic; aparatul reechilibrează energia; toate problemele trec. Prezentarea a început cu tradiționalul atac asupra medicinei convenționale: medicina „alopată” tratează chimic sau chirurgical bolile și prin urmare nu tratează „cauza”, în timp ce LUVIOM-ul tratează informațional, influențează aura și chakrele, deci tratează cauza. Și pentru că în fiecare moment suntem bombardați informațional, de la unde radio la chimicalele din mâncare, avem nevoie de acest „tratament informațional” ca să ne curățăm „energia”.

Aparatul în sine este practic un circuit cu leduri care pulsează la frecvență foarte mare (autorul a zis că e de ordinul THz) datorită unui cristal de cuarț. Frecvența fiind așa de mare, nu este percepută cu ochiul liber, dar mai există și o pulsație mai lentă, perceptibilă. Dacă nu știți, cuarțul este folosit foarte des în echipamentele electronice care au nevoie de frecvențe mari. De exemplu, toate procesoarele calculatoarelor au un cristal (de cele mai multe ori cuarț) care generează un semnal de clock fără de care n-ar putea funcționa. Ceasurile electronice măsoară timpul tot folosind cristale de cuarț. Așa că este o alegere logică atunci când vrem să facem niște leduri să pâlpâie rapid.

La sfârșit au fost câteva întrebări. Deși n-a întrebat nimeni în mod direct, autorul a ajuns să ne spună cât costă un astfel de aparat: 1200€. Cât??? Atât de mult? E un preț exagerat pentru un aparat care n-a fost testat corespunzător. Înțeleg că oscilatoarele de cuarț pot fi scumpe, dar nimeni n-ar trebui să dea atâția bani pe un aparat netestat. Și aici ajungem la partea care m-a interesat cel mai mult: cum a fost testat aparatul. Autorul ne-a povestit că primește mail-uri și mesaje de la cumpărători și astfel își dă seama că aparatul este bun și pentru boli la care nu s-a gândit de unul singur. Cumpărătorii care simt îmbunătățiri (și care e probabil să apeleze și la alte tratamente în același timp, unele chiar utile) trimit mesaje în care povestesc de ce probleme neașteptate i-a scăpat aparatul. Cumpărătorii care nu se fac bine sunt probabil ocupați să se facă bine și n-au timp de scrisori critice. Cu un astfel de „test”, orice aparat o să pară că funcționează pentru că un astfel de „test” nu e capabil să elimine nici cele mai de bază erori. Nu știm câți oameni au folosit aparatul, nu știm câți au folosit și alte tratamente, nu știm câți au scăpat de probleme pe care chiar le aveau, nu știm câți s-ar fi făcut bine chiar dacă n-ar fi apelat la niciun tratament, nu știm nimic. Dacă autorul ar fi cu adevărat interesat să vindece oamenii, ar face niște teste serioase, dar probabil că sentimentul că ajută oamenii e mult prea plăcut pentru a fi tulburat de informații mai exacte.

Tot în sesiunea de întrebări și răspunsuri am mai auzit că „rolul apei în organism nu e să elimine toxinele, ci să transporte lumina violetă între celule” (aparatul emitea lumină violetă și verde, dacă vă întrebați) și niște conspirații marca Bivolaru. Mai exact, autorul LUVIOM-ului a zis că în anii ’30-’40 cineva (Kilner nu-știu-cum) a descoperit o substanță numită dicianină cu care a făcut niște ochelari și cu acei ochelari oricine putea vedea aura, dar și entitățile care se nimereau prin preajmă. Dar „bineînțeles” că această substanță a fost suprimată, iar în ziua de azi poți obține chiar și material nuclear, dar nu dicianină pentru că altfel oamenii și-ar da seama de multe lucruri și ar trebui schimbată știința. Am mai aflat și că aparatul minune a vindecat un copil de autism (așa că dacă vă e frică de vaccinuri, vă vindecă LUVIOM-ul de reacții adverse), că medicii sunt închiși la minte și refuză să-i folosească aparatul împreună cu metodele alea ale lor testate; și că dacă nu aveți 1.200€, poate aplica aparatul pe poze sau prin Skype.

 

Legile universului material

După LUVIOM m-am dus în sala mică de conferințe, unde de la ora 15:00 era o prezentare făcută de Alexandru Matei despre legile universului material și spiritualitate. A început printr-o sesiune de meditație, la care am fost bucuros să particip, dar a fost un eșec total pentru că în continuu intrau oameni și era gălăgie când se deschidea ușa (se auzeau discuții, mașini). Probabil doar un rōshi s-ar fi putut concentra în condițiile astea. După meditație, ni s-a vorbit despre cum noi suntem niște suflete, dar mi s-a părut că toată prezentarea e atât de banală că i-ar plictisi și participanții obișnuiți de la EzotericFest. N-a fost nimic concret și am fost și întrerupți de o voce din camera separată. S-a dus un domn să bată în ușă și era așa de încărcat cu energie că am crezut că o sparge. Imediat a venit cineva și și-a cerut scuze că se aude vocea, dar e o transmisie în direct de la RomâniaTV sau RealitateaTV (întotdeauna le încurc pe astea două). Spre sfârșit domnul Alexandru Matei a încercat să ne explice că Dumnezeu nu este omniprezent, idee cu care cei din sală nu prea erau de acord și după o discuție s-a ajuns la compromisul că Dumnezeu nu este omniprezent, dar dragostea lui este. Mi s-a părut o dezbatere de tip „câți îngeri încap pe un vârf de ac?”.

 

Program de diagnosticare

Pe la 15:40 m-am întors în sala mare de conferințe și deși în program era trecut un dans, a fost o schimbare și era o doamnă care prezenta un program de diagnosticare pe calculator. Am prins doar finalul și am înțeles că diagnosticarea se face prin detectarea „formelor pleomorfice de existență la nivel energetic care se pot transforma în viruși, bacterii…”. Apoi am auzit de „ideile lui Hamer” și m-am prins că e vorba de Noua Medicină Germană. Acest program care venea împreună cu un aparat, zicea prezentatoarea, poate detecta formele pleomorfe înainte ca ele să se manifeste la nivel fizic sub formă de cancer. Deci din câte înțeleg, toți oamenii sănătoși ar trebui să apeleze la acest program și cancerul va fi eradicat. Doamna era foarte convingătoare, părea medic (deși tind să cred că nu era), iar programul arăta ca un program de diagnosticare, cu multe câmpuri, cu butoane de diagnostic, cu grafice și valori. Ambalajul e atât de bine făcut încât nici nu-ți dai seama că NMG este o prostie.

 

Calea reiki

La 16:00 a început prezenarea „Calea reiki” făcută de Lucica Toroipan. Am aflat că suntem formați din energie și dacă nu credem asta e destul să ne gândim că există electrocardiograme. Ce sunt EKG-urile dacă nu imagini energetice ale noastre? Dacă noi n-am fi energie, EKG-urile n-ar funcționa. Q.E.D.

Reiki-ul este „darul lui Dumnezeu pentru lume”, iar toate problemele sunt din cauza lipsei de energie, lipsă ce poate fi remediată prin reiki. Când a descoperit reiki-ul, doamna Toroipan a fost atât de entuziasmată încât și-a obligat toți subalternii de la firma la care lucra să îl practice. De-a lungul întregii prezentări o idee a tot revenit: doamna practică „reiki tradițional”, în timp ce multă lume practică „reiki modern” care este „inferior”. Această distincție părea să fie foarte importantă. Ca să vedem cât de bun este reiki-ul tradițional, ne-a povestit despre un pacient de-al ei care făcea reiki și chimioterapie și se simțea bine (datorită reiki-ului, evident), iar la un moment dat a renunțat la reiki și după o lună și jumătate a murit. Ce reiese din această poveste? Chimioterapia era degeaba, reiki-ul l-a ținut în viață.

 

Sexualitatea și intuiția mistică

Am trecut apoi de la reiki la intuiția feminină și sexualitate, o prezentare ținută de Aurelia Haiu. Aurelia a fost carismatică și amuzantă, a vorbit liber, informal, a făcut glume. Mi-a plăcut. A exagerat un pic cu glumele despre bărbații din sală care ar fi mult prea interesați de sexualitate, dar karma a fost foarte rapidă și a făcut-o să spună (vorbind despre sexualitate) că nu ne poate face o demonstrație practică aici, ci doar în particular la cabinet, moment în care s-a înroșit toată, iar lumea a râs (momentul a fost mai amuzant decât îl povestesc eu). Dincolo de amuzament, și din această prezentare am aflat de „adevăratele cauze” ale bolilor: totul vine de la blocajele energetice pe coloana vertebrală. Mă face să mă gândesc la chiropractică, dar ea zicea despre medicina tradițională chineză.

 

Duminică

Străvechea Școală de Înțelepciune

Prima prezentare la care am fost a fost făcută de Tamarinda Maassen, o femeie cu păr lung, drept și alb, îmbrăcată într-o rochie în dungi alb-negre verticale. Ea este „Cavaler al Ordinului Cavalerilor Luptători ai Agarthei” și reprezentantă a Străvechii Școli de Înțelepciune, ce deține înțelepciunea de acum două milioane de ani. Sala a fost mai plină decât de obicei, semn că doamna cavaler e mai cunoscută decât alți prezentatori. Ca și domnul de sâmbătă, și Tamarinda Massen a vorbit destul de general și repetitiv și n-a zis prea multe lucruri concrete. Ideea principală a fost că noi suntem limitați de legi. Unde există o lege, ne limitează. Ea e liberă pentru că deține înțelepciunea străveche. Cu toții avem trei creiere: creierul mic, creierul mijlociu și creierul mare. A explicat un pic ce rol are fiecare și păreau să semene mai mult cu sinele, eul și supraeul din psihanaliză, dar nu în totalitate. Au fost și niște predicții, dar înainte să vă bucurați vă anunț că au fost cât se poate de vagi. A zis că lucrurile se schimbă la nivel cosmic și probabil că acum ne trăim ultima noastră viață pentru că n-o să mai apucăm să ne reîncarnăm. Asta pentru că se schimbă lucrurile. Într-un an sau un an și jumătate vor fi scoase la iveală multe secrete. Cred că nu-i nevoie să vă spun că eu abia aștept!

EzotericFest Lamda

Când am primit pliantul m-am gândit la Visual Studio. Nici vorbă, e lambda Lamda.

A mai zis și că „din punct de vedere cuantic” trecutul și prezentul sunt foarte aproape, realitatea e rotundă și totul ține de frecvențe. Dacă scazi tensiunea curentului de la valori foarte mari la 220 V, el devine polar (habar n-am ce înseamnă asta și de ce a zis-o). Finalul prezentării a fost dedicat glorificării României. Am aflat niște lucruri pe care nu o să le credeți (serios, nici eu nu le-am crezut). Știați că tibetani vorbesc „româna veche”? Știați că ADN-ul românilor e special pentru că doar el conține întreg procesul de evoluție? Știați că toate popoarele se trag din români? Acum că știți, e logic de ce românii nu sunt cel mai tare popor din lume: pentru că toți ceilalți „pun bir pe noi”, ne țin subjugați și nu ne lasă să ne afirmăm. La sfârșitul prezentării doamna Maassen a plecat însoțită de un grup de femei care păreau că abia aștepată să-i mănânce din palmă, așa că am intuit bine că este populară. La sfârșit am primit pliantul de mai sus și pliantul de mai jos.

EzotericFest Shanti Deus

Medicină. Cuantică. Spațială. Vindecă-tot.

 

O idee nouă dar nu prea

Psihanaliza lacaniană, „o direcție nouă” – despre asta a vorbit Cristian Andrei Tătaru. Nu știu ce înseamnă „nouă”, dar psihanaliza lacaniană există de prin anii ’60. Prezentarea a fost destul de plictisitoare în special din cauza stilului foarte abstract în care a vorbit domnul Tătaru. Mi s-a părut că a complicat explicațiile și n-a apucat să zică prea multe lucruri concrete. Combinația psihanaliză+filozofie e letală pentru mine, dar poate altora le place. Temele prezentate au fost cele tipice psihanalizei, adică stadii de dezvoltare, obiectul dorinței, satisfacție, complexul Œdip etc. A zis de exemplu că raportul sexual între două persoane este imposibil și pentru că subconștientul nostru nu vrea să accepte asta, repetă actul sexual iar asta e dovada eșecului, dovada faptului că raportul sexual e imposibil. N-am înțeles nimic din explicația asta. La sfârșit, cineva din sală a pus o întrebare legată de asemănarea dintre psihanaliza lacaniană și filozofia budistă, a urmat un răspuns de vreo cinci minute din care n-am înțeles nimic (până la urmă se aseamănă sau diferă?), apoi aceeași persoană a întrebat dacă nu cumva ideile lacaniene sunt de fapt la fel ca și cele din scepticismul antic. Prezentatorul a zis că într-adevăr seamănă, moment în care i s-a răspuns din sală că atunci nu-i nicio noutate, sunt idei vechi de 2000 ani, unde-i noutatea?

Feminitatea pierdută

De la 13:00 a fost o prezentare din care n-am prins decât ultimele 6-7 minute, dar dacă aș fi știut cum o să fie aș fi stat de la început. A fost făcută de Constantin Dornean, un bărbat îmbrăcat în costum popular românesc, cu tricolor înfășurat la brâu. Dragi femei, aflați de la domnul Dornean că în lume există două probleme: biserica luptătoare și femeia luptătoare. Prima nu e de interes aici. Femeia luptătoare e acea femeie care nu mai vrea să facă copii și vrea să lucreze, respingând ordinea socială. Femeia luptătoare e acea femeie care se îmbracă în pantaloni, nu în fustă. Femeia luptătoare e aceea care își taie părul scurt. De ce sunt toate acestea probleme? Pentru că fusta este un „captator de energie”! La fel și părul. Când femeia nu poartă captatorul de energie, apar problemele genitale și de altă natură. Toate problemele de la brâu în jos apar din cauză că femeile nu poartă fustă și astfel nu captează energia. Toate problemele de la cap sunt din cauză că părul e tăiat scurt și astfel –ați ghicit– nu mai captează energie. În momentul ăsta, două femei din fața mea au început să zâmbească și să se uite nedumerit una la alta, semn că ideile domnului Dornean erau prea hardcore chiar și pentru EzotericFest. Dar nu s-a oprit aici. Știați din ce motiv mănăstirile din Moldova își schimbă acoperișul? Pentru că toate pun acoperiș de cupru, singurul metal care… suspans… suspans… captează energia! Finalul prezentării a fost triumfal: România e Grădina Maicii Domnului și, ca în orice grădină, cineva trebuie să facă curat. Aceea e femeia!

Bravo domnu’ Dornean, ați redescoperit feminitatea pierdută!

 

Ceva de anul trecut

Și pentru că am fost și la ediția de toamnă de anul trecut, dar n-am scris nimic, o să scriu pe scurt și despre o prezentare la care am fost atunci. S-a numit „Acupunctura. Tratamentul copiilor cu SIDA în medicina tradițională chineză. Analiza celor 5 simțuri în viziunea medicinei tradiționale chineze” și a fost făcută de Ovidiu Mircea Jupâneanț – un medic. Deși în numele prezentării apare cuvântul „tratament”, dl. Jupâneanț a zis că o să vorbească doar despre diagnosticare și a arătat o lucrare științifică pe care eu am reținut-o ca „Energetic acupuncture for AIDS in pediatrics”, despre care a zis că e scrisă de mama sa și încă niște autori (Gabriella Hegyi era unul dintre autori, dacă mi-am notat bine), dar nu o găsesc niciunde, așa că probabil n-am reținut bine numele. Mi-ar fi plăcut să o găsesc și să o citesc. Dacă o găseam, aș fi scris un articol atunci. Am reținut că în acel studiu a fost vorba despre 72 de copii seropozitivi de la spitalul „Louis Țurcanu” din Timișoara și a fost găsită o corelație cu punctele energetice de acupunctură (dar n-am înțeles cum). Au fost făcute trei teste pentru detectarea HIV-ului, dintre care unul era legat de tensiunea de la încheietura mâinilor. Niciunul nu includea analiza sângelui. Apoi prezentarea a început să devină din ce în ce mai puternic împotriva medicinei: „SIDA se zice că-i o boală gravă”, „cauza se zice că-i acest virus…” sau „străinii au băgat virusul în țara noastră la Revoluție” sunt doar câteva lucruri pe care le-a zis dl. Jupâneanț (pe toate mi le-am notat în timp ce ascultam prezentarea). A mai spus și că virusul HIV nu exista în România înainte de revoluție și că a fost produs în laborator, iar scopul este să se reducă populația la nivel global și asta „nu mai e un secret pentru nimeni”. Se pare că nu a contat că s-a contrazis sugerând că virusul n-ar fi cauza bolii și apoi spunând că virusul a fost produs în laborator ca să ne omoare. Am observat că e destul de comun ca cei ce neagă SIDA să se contrazică.

După ce a terminat cu prezentarea acelui articol științific a trecut la o planșă în care era vorba despre altceva. A început să vorbească despre o grămadă de lucruri. Zicea de teluric și celest și că omul se află între ele și de aceea deține un potențial extraordinar. Am reținut doar că a zis că ROGVAIV (inițialele culorilor din curcubeu) citite invers sunt „VĂ ROG”. Cum a ajuns la asta nu știu. Invers ar fi VIAVGOR, da’ na inversăm cum vrem noi.

***

Cam așa a fost la EzotericFest, un loc unde gândirea critică e descurajată și orice e luat de bun. Un loc în care am impresia că prezentările au rol de reclamă – oamenii vin, își prezintă produsul minune și speră să vândă cât mai multe bucăți. Iar cele în care nu se vinde nimic sunt de obicei banale și abstracte. Sau poate le-am nimerit eu exact pe acelea. Oamenii pe care i-am văzut au fost predominant femei (cele mai multe probabil aveau peste 40 ani), iar o parte dintre bărbați păreau cărați acolo de iubite sau soții. Nu prea știu cum să închei… Deși unele lucruri sunt amuzante, e trist când cineva ajunge să dea 1.200€ pe niște leduri sau să renunțe la un tratament verificat pentru un tratament-minune. Cea mai bună soluție e să încurajăm testarea riguroasă a leacurilor și tehnicilor (unele poate chiar se vor dovedi utile pentru ceva, într-o anumită măsură) și să învățăm oamenii să aprecieze dovezile. Un lucru destul de greu… .

Vaccinuri: Retrospectivă

Am scris o serie de articole despre vaccinuri și mișcarea anti-vaccin, așa că nu strică să fac o retrospectivă.

  1. Piersicuța, un focar de dezinformare despre vaccinuri: primul și cel mai lung articol, în care am analizat în detaliu principalele argumente împotriva vaccinurilor, așa cum au fost prezentate pe blogul Piersicuța. O să descoperiți în articolul meu că virusurile chiar există, au fost izolate și produc boli; că vaccinurile au fost testate și oferă în general protecție foarte mare; că datele istorice ne arată în mod foarte clar că vaccinurile sunt principala cauză a eradicării unor boli și a reducerii extreme (99%) a numărului de infecții; o să aflați care sunt problemele cu graficele pe care le întâlniți pe bloguri anti-vaccin; o să aflați că imunitatea de grup chiar există; și că sutele de studii din listele anti-vaccin sunt o farsă.
  2. Vaccinurile, partea a II-a: Analiza studiilor: o să găsiți aici o analiză în detaliu a listei de >300 de studii anti-vaccin. O să aflați că unele sunt de fapt pro-vaccin, iar alele au concluzii neutre (dar sunt puse în listă ca să fie lista cât mai mare și mai impresionantă). Aproape toate sunt de slabă calitate și vechi, iar unele dintre ele probabil că nici nu există.
  3. Vaccinurile, partea a III-a: Cât de sigure sunt?: aici puteți citi despre vaccinurile din schema națională (pentru hepatita B, tuberculoză, poliomielită, difterie-tetanos-tuse convulsivă, rujeolă-oreion-rubeolă, pneumococi, Haemophilus influenzae tip B), plus cel pentru rotavirus. Articolul conține informații despre eficiența și efectele adverse ale fiecărui vaccin și despre care sunt pericolele bolilor pe care aceste vaccinuri le previn.
  4. Vaccinurile, partea a IV-a: Fantoma poliomielitei: dacă ați citit articole care v-au convins că poliomielita n-a fost eradicată, ci doar redenumită în AFP (paralizie acută flască), încercați și articolul ăsta. La fel și în cazul în care nu știți dacă DDT-ul are vreo legătură cu poliomielita sau nu.
  5. Vaccinurile, partea a V-a: Raymond Obomsawin: o sursă importantă de grafice folosite de mișcarea anti-vaccin este o broșură pe care Raymond Obomsawin a produs-o prin 2009. Dacă vreți să vedeți în ce fel sunt greșite, exagerate sau scoase din context aceste grafice, puteți citi aici.
  6. Vaccinurile, partea a VI-a: Cum să faci „research”: dacă vă întrebați cât de credibile sunt studiile care arată că aluminiul din vaccinuri este periculos, dar și alte studii, aici intrăm în detalii.
  7. [Extra] Mit sau Real? Med: Parașuta: o parodie scrisă de 1 aprilie despre articolele anti-vaccin.

Mai sunt multe argumente folosite împotriva vaccinurilor și nu mi-am propus niciodată să le analizez pe toate. Sper însă că greșelile celor pe care le-am analizat o să vă ridice semne de întrebare în legătură cu alte argumente care vă sperie.

Inițial nu eram familiar cu mișcarea anti-vaccin, iar interesul meu a apărut când am început să citesc pe blogul Piersicuța articole despre vaccinuri. Dacă ceea ce am citit n-ar fi părut credibil, n-aș fi citit mai multe și n-aș fi ajuns să scriu articole despre vaccinuri. Când am început să verific ce citeam am descoperit atât de multe distorsiuni și lucruri false încât mi-am zis că trebuie să scriu despre ele. O discuție rezonabilă nu poate avea loc înainte ca miturile și minciunile să fie date la o parte. Iar dacă le dăm la o parte rămânem cu două tipuri de argumente anti-vaccin: întâmplările individuale și refugiul în conspirații. Niciuna dintre acestea n-a fost subiectul argumentației mele, așa că o să zic acum câteva cuvinte.

Când ți se întâmplă ție, statisticile nu mai contează

Corect ar fi „când ți se întâmplă ție, statisticile nu mai contează pentru tine”, însă ar trebui să conteze în continuare pentru ceilalți. Dacă un părinte are un copil care a avut de suferit de pe urma vaccinurilor în primul rând ar trebui să se asigure că e într-adevăr de la vaccinuri. Asta nu pentru a mulțumi tabăra pro-vaccin, ci pentru a afla corect cauza. Multe dintre problemele care sunt atribuite vaccinurilor au cauze gentice sau necunoscute. Autismul, scleroza multiplă sau bolile autoimune au diverse cauze. Altele sunt într-adevăr din cauza vaccinurilor. Paralizia produsă de vaccinul oral anti-polio sau șocul anafilactic sunt astfel de exemple. Însă nu trebuie să uităm că vaccinurile sunt făcute pentru a preveni unele boli, iar aceste boli sunt periculoase. Orice decizie am lua, tot există riscuri. Ce putem face este să alegem riscurile cele mai mici. Iar dacă riscul de encefalită de la pojar e de 1/1.000, iar riscul de purpură trombocitopenică de la vaccin este de 1/100.000, decizia corectă este de a vaccina. Nu există risc de autism, dar chiar dacă ar exista, ar trebui să fie foarte mare ca să justifice evitarea vaccinului.

Propun o analogie. Acum doi ani, în Lugoj o femeie care mergea pe trotuar a fost lovită și accidentată grav de o mașină. Dacă ar veni cineva să ne spună că e greșit sau nu e necesar ca pietonii să meargă pe trotuar și că e mai bine să meargă pe unde vor, am vedea fără niciun efort eroarea dintr-un astfel de argument. Știm cu toții că mersul pe trotuar are niște riscuri, însă e clar că soluția nu este să mergem pe șosea. Poate suntem influențați un pic și de faptul că în orice zi putem vedea la știri exemple de accidente. Însă oamenii infectați cu boli contagioase nu sunt subiect de știri și par să nu existe. Cei peste un milion de români infectați cu hepatita B sunt invizibili, nu știm de ei. Astfel, vaccinurile par un risc inutil. De ce să mergem pe trotuar când nu știm personal pe nimeni care a fost accidentat fugind printre mașini? Când luăm decizii trebuie să ținem cont de realitate, iar o parte din realitate o putem vedea doar prin statistici. La fel cum riscul de a fi lovit de o mașină e mai mare pe mijlocul drumului decât pe trotuar, și riscul de îmbolnăvire e mai mare dacă nu ne vaccinăm. Oamenii informați aleg riscul cel mai mic.

„Totul e o conspirație”

Ăsta e ultimul refugiu al unor oameni dogmatici precum Felicia Popescu (Piersicuța) sau Mircea Pușcașu (Bucovina Profundă), ca să iau doar două exemple. Orice argument poate fi ținut în viață apelând la conspirații. De exemplu, Felicia folosea grafice care arătau că vaccinurile n-au avut beneficii (boala X a continuat să afecteze populația și după introducerea vaccinului). Mai multă lume (inclusiv eu) a arătat că acele grafice sunt greșite și că datele reale arată că vaccinurile au avut beneficii. Așa că Felicia are două opțiuni: să accepte că acea parte a argumentației sale este greșită sau să își păstreze dogma și să spună că statisticile sunt falsificate peste tot în lume pentru că medicii fac parte dintr-o mare conspirație. Mai exact, Felicia spune că dacă ai pojar, nu ești vaccinat și mergi la doctor o să primești diagnosticul de pojar; dacă ești vaccinat o să primești alt diagnostic. Și asta se întâmplă în mod sistematic în întreaga lume pentru ca Big Pharma să vândă mai multe vaccinuri. Era previzibil ce cale va alege o persoană ce nu poate renunța la dogmă. Astfel, orice diagnostic greșit (lucru care se întâmplă uneori) și orice pas greșit făcut de industria farmaceutică (și acestea există) sunt considerate o confirmare a conspirației. Am arătat că graficele folosite de mișcarea anti-vaccin sunt manipulate și că graficele reale arată că vaccinurile sunt eficiente? Nu contează, acum noul argument este că bineînțeles că nu putem avea încredere în grafice! Orice argument valid poate fi neutralizat apelând la o conspirație. Prin urmare nu am nicio intenție de a mă angaja în astfel de dezbateri, aș vrea doar ca oamenii să recunoască adevăratele motive pentru care sunt împotriva vaccinurilor.

Aș mai vrea și alte lucruri aproape imposibile precum: să se poată purta discuții argumentate cu anti-vacciniștii (mă refer aici la liderii mișcării, nu la părinții îngrijorați), să nu mai blocheze oamenii pe Facebook doar pentru că au opinii diferite, să o lase mai moale cu „vacciniștii sunt ori profiluri false, ori oameni plătiți să promoveze otrăvirea populației” și învețe să accepte știința.

Feli Argumentul din popularitate

A, și nu vă luați după argumentul popularității. Nu-i o competiție.

***

O să închei cu niște recomandări. Întâi o animație despre pojar și cum se luptă sistemul imunitar cu infecția (are și traducere în română):

Apoi, un interviu cu Itzhak Perlman, unul dintre cei mai buni violoniști în viață, care a făcut poliomielită la vârsta de 4 ani. În prezent este un susținător al campaniei de eradicare a poliomielitei.

(alt interviu, alt interviu)

Alte locuri din care puteți afla mai multe despre vaccinuri: Insula Îndoielii are o serie despre vaccinuri și una despre istoria mișcării anti-vaccin și recomandă niște cărți faine la sfârșitul acestui articol. Skeptic Pengus are mai multe articole în care demontează afirmații făcute de Feli și prietenii ei. Plus că face asta într-un mod amuzant. Pro Vaccin este alt blog care combate dezinformarea despre vaccinuri. Pe EduMedical o să găsiți informații utile despre vaccinuri, inclusiv înregistrări ale dezbaterilor publice ținute de medici. Pe Sănătate Plus o să găsiți informații utile și clare despre efectele bolilor și efectele vaccinurilor. Dacă aveți întrebări legate de schema de vaccinare, efecte adverse sau orice nelămuriri despre vaccinuri sau bolile prevenibile, puteți întreba pe grupul Vaccinuri și Vaccinare – Clarificări și sprijin pentru părinți și, în limita timpului disponibil o să vă răspundă medici. Dacă vreți să întrebați ceva în legătură cu un articol anti-vaccin, citiți înainte regulile grupului (ex.: nu puneți link-ul direct în postare, ci într-un comentariu). Mai multe despre mișcarea anti-vaccin puteți afla și din articolul dedicat de pe Pseudoștiința.ro. Dacă vreți să vă amuzați de prostiile spuse de Feli, aveți o pagină dedicată: Piersicuța? – NU, mulțumim. Pentru Olivia Steer aveți Stop Olivia Steer. Despre importanța vaccinurilor dar și despre alte probleme ce țin de copii puteți găsi multe postări interesante pe Baby Care Sibiu. Și multe altele. Și nu uitați de documentarul Vaccinat – Dragoste, frică și vaccinuri (cu subtitrare în română).

Pentru moment nu am planuri să scriu alte articole despre vaccin (prea multe consecutive pe același subiect devin plictisitoare), dar nici înainte să-l scriu pe primul nu aveam astfel de planuri, așa că nimic nu e exclus (dacă lucrurile nu se schimbă, am unul în minte).

Vaccinurile, partea a VI-a: Cum să faci „research”

Am observat că oamenii care consideră vaccinurile dăunătoare spun de multe ori că au făcut research, adică au petrecut mult timp căutând informații pe internet și astfel au ajuns la concluziile la care au ajuns. În general este un lucru foarte bun. E bine că lumea caută informații, că vrea să afle cât mai multe despre un subiect de interes. Încurajez asta. Și pentru a obține rezultate cât mai bune e important să nu cădem în unele capcane. Până la urmă, nimeni nu dorește să ajungă la informații greșite. Deci, cum le sortăm? De ce X e mai credibil decât Y? De ce Z nu ne spune nimic util?

Pe scurt, e nevoie de și mai mult research pentru a verifica research-ul inițial. Asta am încercat să fac în această serie despre vaccinuri, analizând argumentele anti și venind cu argumente pro, însă am acoperit doar o mică parte din discuțiile care există pe internet. Pentru că vreau să mai scriu și despre alte lucruri, acesta este ultimul articol din serie.

Să presupunem că faci research și dai peste niște articole științifice. Fără să fii specialist, cum știi cât de credibile sunt? Pentru început poți verifica unde sunt publicate.

Jurnale precum BMJ, The Lancet, Pediatrics, Vaccine, New England Journal of Medicine, JAMA sau Nature Medicine sunt mai credibile decât Journal of Australasian College of Nutritional & Environmental Medicine, Journal of American Physicians and Surgeons sau Medical Veritas. De unde știm asta? Din diverse clasamente făcute pe baza calității. Dacă găsiți un jurnal cu nume suspect, puteți face research. De exemplu, îl puteți găsi în diverse liste de publicații care acceptă orice pentru bani sau poate o să aflați că nu există. Să zicem că dați peste următorul articol:

Continue reading Vaccinurile, partea a VI-a: Cum să faci „research”

Vaccinurile, partea a V-a: Raymond Obomsawin

M-am gândit să continui seria despre vaccinuri uitându-mă la ce spune unul dintre anti-vacciniștii străini. L-am ales pe Raymond Obomsawin pentru că în 2009 a prezentat o broșură cu 34 grafice în care vaccinurile nu par să fie nici utile, nici eficiente și nici sigure, iar graficele sale au fost preluate pe majoritatea saiturilor anti-vaccin. În multe situații nici nu se specifică de unde sunt graficele și sunt folosite doar unele așa că e greu de făcut o listă cu toate locurile unde sunt folosite. Dar dacă vreți câteva exemple în română, aș menționa Qui Bono, Farmacistul și bineînțeles Piersicuța. Cu siguranță o să le întâlniți și prin alte locuri pentru că blogosfera irațională are obiceiul de a recicla.

Broșura pe care o să o analizez în acest articol o puteți găsi aici (dar lipsesc ultimele pagini) sau în locul unde găsiți orice prostie care i-a trecut cuiva prin minte, pe Whale.to. De asemenea, Obomsawin își prezintă broșura, alături de alte grafice, în mai multe înregistrări. Una e aici (de pe la min. 44), alta e aici (de pe la min. 32, iar înainte de asta, pe la min. 24, prezintă graficele cu DDT și polio, despre care am vorbit în articolul trecut). Să începem.

Continue reading Vaccinurile, partea a V-a: Raymond Obomsawin

Vaccinurile, partea a IV-a: Fantoma Poliomielitei

Poliomielita este boala care îi incomodează cel mai mult pe cei anti-vaccin. Pe toate celelalte le minimizează. Rujeola? E doar o boală a copilăriei! Oreionul? Dacă îl faci când ești mic nu pățești nimic! Hepatita B? E gravă, da’ se transmite doar prin sânge, deci la copii nu-i problemă! Rotavirus? Doar o diaree, lasă că trece! Poliomielita? Ă

Cu poliomielita nici cei care sunt împotriva vaccinurilor nu merg așa de departe să spună că e inofensivă. Prin urmare e nevoie de o altă scuză. Sau mai multe. „Poliomielita nu-i produsă de un virus, e de la pesticide”; „Poliomielita oricum nu a fost eradicată, ci doar s-a schimbat denumirea”; „Vaccinul oricum e contaminat”; sau, ca să o citez pe Piersicuța, „Poliomielita este o boală declanșată în principiu de două lucruri: subnutriție și vaccinuri”.

Despre o parte din miturile legate de poliomielită am vorbit în articolele trecute (aici, aici și aici) și am considerat că ar fi bine să scriu un articol separat despre celelalte, mai ales că apar prin multe locuri, inclusiv în documentarul «Noi nu vaccinăm» (nu vă dau link, mergem pe încredere că există un astfel de documentar, iar dacă nu există nu am pierdut nimic).

O să folosesc pe post de izvor de mituri un alt articol de la Piersicuța: Fantoma poliomielitei și miturile vaccinării. Să începem.

Continue reading Vaccinurile, partea a IV-a: Fantoma Poliomielitei