Japonezii și fundamentaliștii noștri

După cutremurul și 津波ul din Japonia, ignoranții nu puteau să tacă. Trebuie să vorbească și să întoarcă totul în favoarea lor. Am încercat să-i ignor pe astrologii care ziceau că un cutremur era de așteptat că suntem în anu’ urangutanului de metal sau că luna e mai aproape și de-aia s-a întâmplat (chiar dacă în realitate luna nu e mai aproape). Prezicătorii プーリー, dacă ați știut de ce n-ați zis? Vă place să vedeți oamenii suferind, nu? Ori asta, ori habar n-aveți și doar vă place să fiți ipocriți.

Dar ce mă deranjează cel mai mult e reacția fundamentaliștilor creștini îndrăgostiți de bătrâni cu barbă, care spun că japonezii o merită (Pentru afirmația asta le spun să mănânce くそ cu mare poftă!). Pe la サックシブ sunt tot felul de 馬鹿野郎 care comentează (nu că autorul ar fi mai altfel). De exemplu unu’ pe nume セビ zice:

APOCALIPSA SE IMPLINESTE … SA NU UITAM DE ACEL CUTREMUR CARE A LOVIT ASIA PE 26 DECEMBRIE 2004 (300.000 DE MORTI ) sa nu uitam de robotii creati de japonezi ([un link]) unde mai este iubirea fata de aproapele cand nu vor mai avea grija de propii parinti (probabil) unde vor mai fi sentimentele ? nu cumva e calea spre dezumanizarea (si DUMNEZEU o opreste sau maca rii mai avertizeaza). [...] sunt produse de SUA SI ghici cine ? JAPONIA NORMAL …. DECADEREA UMANA NU ARE LIMITE SI NOI DAM VINA PE ELITE ??

Altu’, numit ドクットル:

Japonia fiind tara cea mai avansata dpdv al tehnicii ,Dumnezeu [天照] a lovito pt ca noi restul sa vedem cu ochii si sa stim ca tehnologia in totala ei imperfectiune nu ne poate scapa de la dezastre iar increderea oarba in tehnologie nu poate fi decat pierzatoare de suflete; deci daca Japonia cu toata supertehnologia ei si a luato atat de rau parerea mea e ca rugativa cu mult mai mult pt pacatele voastre si posibil sa mai aveti o sansa ,oricum ei sunt si idolatrii,deci cu atat mai mult!

Deci dacă Japonia a luat-o atât de rău, noi la ce să ne așteptăm? Ei măcar în trecut au venerat-o pe Amaterasu, noi nici măcar atunci. Noroc că Amaterasu nu se supără ca ヤフヴェ. Și de unde ura asta față de tehnologie? Cumva din cauză că tehnologia face concurență minunilor (și funcționează!)? Când a fost ultima dată când o mână a crescut la loc printr-o minune? NEVER! În schimb, cei cărora le pasă încearcă să ajute oamenii. Și tehnologia asta este rea? (dați pe la 1:25):

De-aia a fost cutremur, că japonezii sunt idolatrii și construiesc roboți să-i ajute pe bătrâni? Dacă gândiți așa, un călduros くたばっちまえ!

Alt articol, intitulat: Ce s-a ales in doua minute de fudulia omului modern? Ce se alege dupa un cutremur de „mareata” sa civilizatie? Se va cai oare omul? Se va intoarce oare la bunul Dumnezeu?. Prima dată se observă atitudinea creștinească, plină de iubire, de tipul: „Uite la ăia că își fac dig! Noi stăm și ne rugăm. Uite că a venit apa și a trecut peste dig! Așa vă trebuie dacă vă faceți dig, ne-ați sfidat și data viitoare v-o luați și mai tare! Vreți să nu vină apa? Atunci nu vă faceți dig și dacă totuși vine apa e pentru că ați făcut voi ceva ce nu ne place.” Ce atitudine infantilă mai e și asta? きさま! Doriți și vă bucurați de răul altuia? Virusul vă stăpânește mintea.

Articolul conține o parte din halucinațiile unuia și pe urmă niște propoziții care se traduc prin „Ha ha ha! Așa vă trebuie! S-a ales praful și pulberea de voi” și amenințări „Și asta este încă nimic, față de ceea ce va fi…”. Recunosc că doar în filme am mai văzut oameni așa de sadici.

Pe la comentarii găsim cam aceleași idéi. Se apelează la tehnica Göring („Fuduli,fuduli japonezii astia,pacatosi pana la ceruri.Europenii au luat toate perversiunile de la ei(sunt idolatri).Noi daca nu ne indreptam si invitam idioti tip Lady Gaga,putem pati ca ei.”) și muuuuultă paranoia („De aceea mai injur persoanele sataniste care spurca pamantul romanesc.Daca nu vreti sa patim ca japonezii,fac un apel la crestiinii cu domiciliul in Bucuresti sa blocheze accesul in vama la aeroport cand va veni regina Babilonului spurcat,Gaga.”).

Dar poate ăștia-s 頭が悪い, să vedem ce zice un oficial al bisericii (putea să nu-și dea cu părerea? putea să se lase la astrologi?): mitropolitul テオファン (oare mitropoliții sunt prea-fericiți? <–prea amuzant!). Păi, zice că… homosexualii sunt de vină! Și avorturile și pornografia. Și din cauză că nu toți oamenii din lume sunt creștini ortodocși. Altceva nu mai știe, decât să spună că tot răul din lume e din cauza celor care nu sunt ca el. ファック! Trăiască tribalismul! Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră!

Dar, să revenim la lucruri mai vesele, cum ar fi umorul. Un studiu arată că între umor și fundamentalism există o incompatibilitate. Asta probabil din cauză că umorul necesită o toleranță mare pentru necunoscut, implică îmbinarea lucrurilor care nu se potrivesc, care amenință autoritatea sau conțin materiale sexuale explicite. Și nici în Biblie nu se încurajează umorul. Râd niște copii de unu’ chel? Îi blesteamă și vin doi urși și-i omoară. 42 de copii omorâți pentru o glumă – cam exagerat, nu? (IV Regi, 2:23-24)

Și dacă tot suntem la studii, altul arată că pilda bunului samaritean nu ajută la schimbarea comportamentului, adică nu este pusă în aplicare de către cei ce o spun. John Darvey și C. Daniel Batson au făcut un studiu în care au avut ca subiecți studenți la teologie, pe care i-a pus să țină o predică. Jumătate despre ei au vorbit despre lucruri care nu au legătură cu moralitatea și jumătate au spus pilda bunului samaritean. Pe urmă li s-a spus că trebuie să ajungă într-o clădire de alături. Pe drum se afla un om în suferință (era un actor, dar subiecții nu știau asta) și indiferent ce au spus înainte, mai mult de jumătate dintre participanți au trecut pe lângă om (unii chiar peste el). O altă variantă a experimentului prevedea ca subiecților să li se spună că trebuie să se grăbească să ajungă în clădirea cealaltă. În acest caz, doar 10% dintre ei au ajutat omul de pe stradă. Așadar, ori vorbesc despre pilda bunului samaritean, ori despre treburi administrative, oamenii au aceeași tendință de a ajuta. Iar studenții la teologie nu fac ceea ce predică.

Și, în final, un pic de „decădere” japoneză.

J-Rock:

アニメuri „violente”:

アニメuri cu „păcătoase”:

Apropo, desenele animate violente nu ne fac mai violenți, la fel cum nici jocurile video violente nu ne fac mai violenți.

P.S.: pentru homofobi, scuze că nu am pus și un video cu băieți, știu că v-ar fi plăcut

Nip–hop·

O melodie japoneză, mai exact rap japonez (j-rap, nip-hop). Așa, să fie ceva diferit, マッダーファッカー!

アナーキー(anARCHy) – Fate

(Varianta cu subtitrare în engleză aici)

Dacă vă place, puteți downloada albumul Dream and Drama de aici (e și melodia Fate pe el).

Orașe japoneze

Ce înseamnă numele unor orașe japoneze? De unde vine „Tokio”, l-au inventat pur și simplu japonezii, fără să însemne nimic? Toate orașele vin de la ceva, iar spre deosebire de orașele rômânești unde trebuie să te gândești (la unele) mult de unde le vine numele, în japoneză se păstrează simbolurile inițiale care dau un sens imediat cuvintelor. O să aleg câteva orașe mai importante și o să încerc să explic (dacă reușesc) ce înseamnă simbolurile care le compun.

1.  Tōkyō: 東京 = capitala de est.
東(higashi)=est; 京(miyako)=capitală (apropo, 京(kei) mai înseamnă și 10¹⁶, adică zece cvadrilioane);

2.  Kyōto: 京都 = capitala-metropolă.
Ambele simboluri înseamnă capitală. (se numește așa pentru că a fost prima capitală a Japoniei, iar în opoziție cu Tōkyō, i se spunea capitala de vest);

3.  Ōsaka: 大阪 = mare pantă, mare înălțime (un fel de Muntenia).
大きい(ōkii)=mare; 阪(saka)=înălțime sau pantă;

4.  Chiba: 千葉 = o mie de frunze (sau, posibil, o mie de săbii, după un sens mai vechi).
千(sen)=1000; 葉(ha)=frunză;

5.  Niigata: 新潟 = laguna nouă.
新しい(atarashii)=nou; 潟(kata)=lagună;

6.  Hiroshima: 広島 = insula largă.
広い(hiroi)=larg, spațios; 島(shima)=insulă;

7.  Nagasaki: 長崎 = peninsula cea lungă.
長い(nagai)=lung; 崎(saki)=peninsulă;

8.  Kōbe: 神戸 = ușa zeilor.
神(kami)=zeu; 戸(to)=ușă; Kōbe e de fapt portul zeilor.

9.  Fukuoka: 福岡 = muntele norocos/binecuvântat.
福(fuku)=noroc, succes, binecuvântare; 岡(oka)=deal, munte;

10.  Gifu: 岐阜 = dealul răscrucii (crossroad hill).
岐(gi)=bifurcație, intersecție; 阜(fu)=deal;

11.  Nagano: 長野 = câmpul lung (ca și în Rômânia: Câmpulung).
長い(nagai)=lung; 野(no)=câmp, câmpie;

12.  Aichi: 愛知 = înțelepciunea iubirii.
愛(ai)=iubire; 知る(shiru)=a ști, 知(chi)= înțelepciune;

13.  Yamanashi: 山梨 = muntele perelor.
山(yama)=munte; 梨(nashi)=pară, păr(copac);

14.  Shizuoka: 静岡 = dealul liniștit.
静か(shizuka)=liniștit, calm, tăcut; 岡(oka)=deal, munte;

15.  Tottori: 鳥取 = [unde s-au] adunat păsările.
鳥(tori)=pasăre; 取る(toru)=a aduna, a culege, a ridica;

16.  Fukui: 福井 = fântâna succesului.
福(fuku)=succes, noroc; 井(i)=fântână, puț;

17.  Ishikawa: 石川 = râul cu pietre.
石(ishi)=piatră; 川(kawa)=râu;

18.  Okinawa: 沖縄 = sfoară atârnată | sau ウチナー (Uchinaa) în dialectul okinawaian.
沖(oki)=deschidere la mare, înălțare în aer; 縄(nawa)=sfoară, cânepă;

19.  Saitama: 埼玉 =  Capul Bila (probabil).
埼(sai)=cap (ca în Capul Nord; cape); 玉(tama)=bilă;

20.  Wakayama: 和歌山 = muntele cântecelor japoneze (sau: muntele cântecelor armonioase).
和(wa)=(stil) japonez, armonie; 歌(uta)=cântec; 山(yama)=munte;

21.  Mie: 三重 = triplură.
三(san/mi)=3; 重い(omoi)=greu(heavy); dar三重(sanjō)=triplu, tri-strat;

22.  Nara: 奈良 = rezistența binelui.
奈(na)=”ce?” sau a rezista, a îndura; 良い(yoi/ii)=bine, bun;

23.  Kagoshima: 鹿児島 = insula puiului de căprioară.
鹿(shika)=căprioară; 児(ko)=pui (de animal); 島(shima)=insulă;

24.  Aomori: 青森 = pădurea albastră.
青い(aoi)=albastru; 森(mori)=pădure;

25.  Kumamoto: 熊本 = originea ursului.
熊(kuma)=urs; 本(moto)=origine, rădăcină.

Și vă dau și două din China(中国=țara din centru), dar nu sunt sigur că și în chineză înseamnă același lucru.

1.  Beijing/Pekin: 北京 = capitala din nord.
La fel ca Tōkyō, doar că în loc de 東(est), are 北(kita)=nord.

2.  Shanghai: 上海 = deasupra oceanului.
上(ue/shan)=deasupra, peste; 海(umi/kai)=mare, ocean.

BBC: Muzica din Japonia

Un documentar scurt și interesant despre muzica din Japonia, din prezent, documentar realizat de BBC. Pop, dance, rock, rap, … într-un stil japonez. Deci 聞いてください！De fapt, 見てください！

Despre japoneză – Katakana (Ⅰ)

În acest articol o să încerc să explic câteva lucruri de bază despre limba japoneză, mai exact despre sistemul de scriere. De fapt doar o să încep.

În japoneză se folosesc 3 alfabete (+1, cel latin), (nu vă speriați), acestea sunt Hiragana (ひらがな), Katakana (カタカナ), Kanji (漢字), + Rōmaji (ローマ字).

Astăzi, katakana:

KATAKANA (カタカナ): este un alfabet format din aproximativ 50 de litere de bază, plus încă pe-atâtea formate din cele de bază. Ele sunt mai multe decât cele 26 latine pentru că sunt practic silabe (moră e denumirea mai corectă), dar sunt ușor de pronunțat și citit (pentru noi, nu și pentru englezi). Katakana se folosește pentru a scrie cuvintele străine (și ne-chinezești), cum ar fi orașe sau nume străine sau cuvinte împrumutate.

Aveți aici o listă cu toate (sau aproape toate) literele din katakana.

Am scris mai demult despre cum se pot scrie numele românești în japoneză și cum se fac transformările sunetelor (Click aici) și despre termeni japonezi împrumutați din late limbi, în special engleză (Click aici). Din aceste articole vă puteți face o idée despre ce înseamnă katakana și cum se folosește; o să mai dau, totuși, niște exemple.

Să zicem că vrem să vrem să scriem Timișoara în japoneză. O să scriem ティミショアラ, adică Timishoara ( ティ=Ti, ミ=mi, ショ=sho, ア=a, ラ=ra). Asta nu e singura variantă, pentru că putem aproxima sunetele românești și prin Timishiwara ティミシワラ.

Dacă vrem să scriem sarmale, o să scriem サルマレ, adică sarumare (nu există L și nici consoane neurmate de o vocală (cu excepția lui N)).

Dacă merg Băsescu și Boc în vizită la japonezi, numele lor o să fie scrise așa: Basesuku バセスク (citit Basescu) și Bokku ボック (citit Boc’cî sau Boc’cu). Când apare o consoană dublă se citește cu o mică pauză între.

Anumite companii japoneze au numele scris în katakana. De ex.: Sony (ソニー Sonii), Toyota (トヨタ Toyota), Panasonic (パナソニック Panasonikku), Suzuki (スズキ Suzuki), Nikon (ニコン Nikon), Canon (キヤノン Kiyanon), Olympus (オリンパス Orimpasu).

După cum vedeți, literele astea nu sunt așa complicate, se fac din 2-3 linii. Ce s-ar putea să crééze confuzie este asemănarea dintre anumite litere. De exemplu n ン și so ソ par la fel, dar so are linia mai verticală, iar când sunt scrise, la n se începe de jos și la so se începe de sus. Puteți vedea aici care e ordinea în care se scriu literele, Sau în imaginea următoare:

Un avantaj este că dacă se cunosc literele „de bază”, celelalte sunt ușor de învățat. De exemplu dacă știi să scrii ka カ poți să scrii ga ガ doar adăugând „ghilimele”, sau ゛ (dakuten). Această regulă funcționează pentru transformările k→g, s→z, t→d, h→b, u→v, iar pentru transformarea h→p se folosește un „cerc”, sau ゜ (handakuten); de exmplu, din hi ヒ se obține bi ビsau pi ピ.

Alte litere se obțin prin combinarea a 2 litere, dintre care una este scrisă mai mică. De exemplu:  Shi シ+ yu ュ = Shu シュ; Fu フ + o ォ  = Fo フォ; Ni ニ + ya ャ = Nya ニャ; etc.

În concluzie, nu e prea greu, nu?

P.S.: Dacă vreți să vedeți orașele și județele românești scrise în japoneză, încercați aici (pe Wikipedia, sau ウィキペディア), sau, și mai bine, explorați harta României cu GoogleMaps, cu orașele afișate în katakana.

Simboluri cu inimă (心)

Dacă tot e sărbătoarea lu’ Valentin, o să mă adaptez și n-o să critic pe nimeni (nici măcar ziua de sf. valentin, deși…), o să scriu despre inimă sau despre cum se scrie…

În japoneză inimă se spune kokoro și se scrie 心. De asemenea, mai înseamnă și minte sau spirit. Iar simbolul inimii se folosește ca radical în alte simboluri, dintre care o să prezint câteva:

– 愛(ai): înseamnă dragoste (de așteptat să conțină o referință la inimă); Partea de jos a simbolului este 夂, un radical de moștenire, așa că și japonezii (sau, mai bine zis, chinezii, că de la ei vine simbolul ăsta) înțelegeau dragostea ca venind de la inimă. Ciudată coincidență;

– 恋(koi): inseamnă (tot) iubire; iar simbolul de deasupra vine de la 赤(aka)=roșu (nu este 亦(mata)=din nou);

– 想い(omoi): înseamnă gând, sentiment, minte, idée, emoție, dorință etc.; Alături de simbolul pentru inimă, mai sunt și 木(ki)=copac, 目(me)=ochi; Deci, când vezi copacul (natura) cu inima îți créază o emoție;

– 思う(omou): același lucru ca 想, doar că aici e verb; cel mai folosit sens e „a gândi”; Cealaltă parte a simbolului este 田(ta) și înseamnă câmp de orez; Cu alte cuvinte, atunci când pui câmpul de orez (sursa de mâncare) deasupra inimii înseamnă că gândești .

– 恵み(megumi): înseamnă bunătate; partea de sus este formată din două simboluri: 田(câmpul de orez) și 十 (juu) care este cifra 10; deci bunătatea e atunci când ai 10 câmpuri pe care să cultivi orez;

– 恕す(yurusu): înseamnă a ierta; pe lângă inimă mai e format din 女(onna)=femeie și 口(kuchi)=gură; deci când femeia spune din inimă, atunci iartă;

– 恥(haji): înseamnă rușine; partea din stânga este 耳(mimi), adică ureche; pe asta cum aș putea s-o interpretez?!? Dacă îți ajung la ureche lucruri pe care le pui la inimă, ai parte de rușine? Weird!;

– 忠(chuu): înseamnă loialitate; partea de sus este 中(naka)=centru, mijloc etc.; deci în centrul inimii e loialitatea?;

– 忍ぶ(shinobu): a (se) ascunde (simbolul e folosit și în ninja 忍者); partea de sus a simbolului este 刃(ha)=tăiș(ul unei săbii); așadar, cel ce se ascunde își taie inima ;

– 忙しい(isogashii): ocupat; în partea stângă e tot radicalul pentru inimă (chiar dacă nu seamănă), iar în partea dreaptă e 亡くす(nakusu) = a pierde ceva; deci, când cineva e ocupat înseamnă că și-a pierdut inima;

– 悲しい(kanashii): înseamnă supărat, trist; deasupra este simbolul 非(hi) care se traduce prin „ne-”, „non-”, deci inversul inimii, sau o „inimă defectă” înseamnă tristețe;

– 忘れる(wasureru): a uita; simbolul este format din aceiași radicali ca și isogashii, doar că aranjați altfel; deci când cineva „a pierdut inima”, înseamnă că a uitat;

Câteva simboluri, care ne dau o idée despre cum sunt (sau, mai bine zis erau) percepute cuvintele în alte zone. Aceste simboluri, kanji, au fost împrumutate de la chinezi, deci reflectă mai mult gândirea lor, decât a japonezilor. Interesant mi se pare că și ei (chinezii) au folosit „inima” pentru a exprima sentimente (în special iubirea), ca și europenii.

Totuși, un simbol nu este universal valabil. Oare ce ar înțelege niște extratereștri dacă le-am arăta un simbol cu o inimă (♥)? Dar voi ce ați înțelege din asta?:

Bine, acum știți despre ce-i vorba, dar dacă ar fi fost într-o altă situație doar simbolul „necunoscut”?

Și dacă tot e vorba despre subiecte de-astea, uite și o melodie de dragoste.

てぃんさぐぬ花 (Tinsagu nu Hana)

Muzică din Okinawa:

夏川りみ(Natsukawa Rimi) – てぃんさぐぬ花 (Tinsagu nu Hana)*

*=Mireasma florilor

Versurile (inclusiv în engleză): www.sanshin.org …de fapt nu sunt chiar exacte… (varianta corectă în japoneză(dialectul okinawaian) e aici)

Tanoshii Kurisumasu! (Merry Christmas)

În această postare programată să apară când a apărut, vă urez
楽しい クリスマス! (m-am gândit să pun și eu o colindă… și am ales patria strămoșească a colindelor ).

Versurile sunt simple și cam așa (aproximativ):

楽しい　クリスマス  (×3)
Tanoshii Kurisumasu (Crăciun Fericit!)
だら　あなたに
Da ra anata ni (Vouă [vă urăm])
きらきら　の　夢　乗せて  (*)
Kirakira no yume nosete (Îmbarcați în vise sclipitoare)
送くりましょう　プレゼント  (*)
Okurimashō purezento! (Să facem cadouri!)
皆で　ケーキを (×3)
Minna de kēki o (Toți, tort)
さぁ、 食べましょう
Saa, Tabemashō (Să mâncăm)
(*)
サンタクロースが (×3)
Santa Kurōsu ga (Moș Crăciun)
ほら、 やって来る
Hora, yattekuru (Uite, a venit)
(*)
楽しい　クリスマス
Tanoshii Kurisumasu
だら　あなたに
Da ra anata ni
(*)